Despre mine

Fotografia mea
BARLAD, Romania
Dacă vom încerca să alungăm partea întunecată a propriului EU, a propriei vieţi şi dacă vom încerca să aducem lumină acolo unde ieri era întuneric, atunci greutăţile pe care reuşim să le depăşim, fiecare latură întunecată de care reuşim să scăpăm, ne apropie de lumina iubirii; fiecare experienţă negativă este doar un pas spre lumină. Toţi merităm tot ceea ce ne poate hrăni sufletul, mintea şi spiritul, corpul şi inima. Să scăpăm de reziduurile trecutului şi să privim cu multă încredere şi iubire spre ceea ce va fi. Pentru noi toţi va veni un moment când suferinţele, oricare ar fi ele, vor înceta şi datorită propriei lupte de a aduce lumina şi iubirea în propriul EU, viaţa ne va răsplăti cu ceea ce ne dorim. Putem alunga întunericul concentrându-ne pe lumină şi iubire, în orice clipă, hrănindu-ne propriile viziuni despre iubire, pace, armonie, bucurie şi fericire.

ÎN LUMEA MEA

Vine o vreme când oricât ţi-ai sufla sufletul în o mie de părţi, păstrezi totuşi un colţ de suflet departe de intemperiile vieţii. Îmi cânt mai departe sufletul...mulţi îl ascultă, însă puţini îl aud...!

duminică, 6 aprilie 2008

Zâmbesc unei raze de lumină...!!!

Mă trezesc din amorţeala ce mi-a dat-o în noapte...întunericul ei...Îmi simt chipul inundat de lumină...şi zâmbesc...Mă trezesc şi-mi spun:...trebuia să te iubesc pe tine...ai apărut tu...în sufletul meu...! Aveai toate adâncurile şi toate piscurile cicatrizate în suflet...Trebuia să mă vindec de neiubirea ce mă înspinase pietrificând lacrimile îmblânzite cu biciul...Ştiam că viaţa trebuia să-mi ofere oglinda asta în inima ochilor...Trebuia să te iubesc ca să pot înţelege că oamenii sunt oameni şi că viaţa e viaţă...Trebuia să te iubesc ca să ajung cu ajutorul tău...la mine...
Prin storurile trase, o rază ghiduşă se strecoară mângâindu-mi genele, risipindu-mi visele. Mă prefac că dorm şi o las să-mi picteze tot chipul cu lumină. Mai întâi îmi pune pe pernă petale de mac, se joacă în părul meu, apoi îmi mângâie fruntea încă umbrită de gând, coboară pe gene şi-mi soarbe ultima urmă dintr-o lacrimă uitată de ieri. Eu mă prefac în continuare că dorm şi când în sfârşit ajunge în dreptul buzelor, deschid ochii şi mai ales inima, şi-i zâmbesc.
Toată camera şi tot sufletul meu se umple de soare. Zâmbesc soarelui, zâmbesc zilei, zâmbesc şi nopţii care a trecut, zâmbesc şi amintirilor, îţi zâmbesc şi ţie...Azi e soare şi în sufletul meu, pentru că am trimis cu noaptea toate gândurile născute din neiubire de mine, din neiubirea de ieri. Azi mă iubesc un pic mai mult decât ieri şi dacă mâine mă voi putea iubi şi mai mult, o voi face, pentru că ştiu acum de unde să-mi iau iubirea: din zâmbetul mugurilor albi ce s-au deschis în flori udate cu dragostea mea, din zâmbetul tău, pe care l-ai scris timid pe petala de mac. Asta era raza de soare, ce-mi mângâia genele... zâmbetul tău de dimineaţă...acum ştiu să zâmbesc şi să-mi spun:
- Bine m-am regăsit!
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

AŞ VREA SĂ ÎNŢELEG...!

Doar cu răbdare putem începe fiecare zi. Plecăm din întuneric, bâjbâim şi căutăm lumina care să ne deschidă noi orizonturi, noi idealuri. Dacă ne imaginăm un vis facem primul pas spre a obţine realizarea lui. Să ne făurim acest vis...să nu-l lăsăm să scape...să-l păstrăm cu sfinţenie, ca pe un bulgăre de aur. Să-l lăsăm să ne răscolească sufletul şi să ne stimuleze gândurile, pentru că el va determina cursul vieţii noastre.
Trebuie în permanenţă să ne spunem că vom reuşi să realizăm doar lucruri bune şi frumoase astăzi şi ele se vor întâmpla. Să ne acordăm şansa de a afla cât mai multe lucruri interesante şi de a cunoaşte...chiar dacă riscul este mare.
Nu putem renunţa niciodată la frumuseţea gândului nespus...frumuseţea sentimentului netrăit pentru că el există şi ne cere în cele mai nepotrivite momente. Să luptăm pentru acel moment astăzi căci mâine va fi târziu...să transformăm în realitate iubirea ce s-a născut...iubirea ce vrea să pătrundă nestingherită în inimile noastre...în sufletele noastre.
Să ne urmăm visul cu încredere şi într-o zi se va realiza.