Despre mine

Fotografia mea
BARLAD, Romania
Dacă vom încerca să alungăm partea întunecată a propriului EU, a propriei vieţi şi dacă vom încerca să aducem lumină acolo unde ieri era întuneric, atunci greutăţile pe care reuşim să le depăşim, fiecare latură întunecată de care reuşim să scăpăm, ne apropie de lumina iubirii; fiecare experienţă negativă este doar un pas spre lumină. Toţi merităm tot ceea ce ne poate hrăni sufletul, mintea şi spiritul, corpul şi inima. Să scăpăm de reziduurile trecutului şi să privim cu multă încredere şi iubire spre ceea ce va fi. Pentru noi toţi va veni un moment când suferinţele, oricare ar fi ele, vor înceta şi datorită propriei lupte de a aduce lumina şi iubirea în propriul EU, viaţa ne va răsplăti cu ceea ce ne dorim. Putem alunga întunericul concentrându-ne pe lumină şi iubire, în orice clipă, hrănindu-ne propriile viziuni despre iubire, pace, armonie, bucurie şi fericire.

ÎN LUMEA MEA

Vine o vreme când oricât ţi-ai sufla sufletul în o mie de părţi, păstrezi totuşi un colţ de suflet departe de intemperiile vieţii. Îmi cânt mai departe sufletul...mulţi îl ascultă, însă puţini îl aud...!

luni, 11 august 2008

Priveşte...în noapte...!

M-ai căutat prin ape şi m-ai ridicat spre cer în căuşul tău de cuvinte...mi-ai atins pleoapele cu sărutul de stele şi-ai adormit în visele mele.
Vreau să mă legeni ca să adorm frumos cu capul pe pieptul tău, să-ţi simt pe faţă mâna cu mângâieri duioase, în noaptea cea care ne apropie şi ne cheamă să facem parte din ea. Mă vei privi, aproape fiind de mine, iar eu, visând, pe culmi de fericire, voi lăsa depărtările să mă cuprindă cu şoaptele vrăjite pe care le aud în sunet de vioară deasupra sufletului meu. Sunt şoapte nerostoite ce aduc pe strune neatinse, iubirea ce se-arată şi-n care noi cu drag speranţe ne-am făcut. Aşez cu mare drag, pe umărul tău cald, capul şi-mi duc în vis chipul ce mă alintă cu privirea-i pătrunzătoare.
Priveşte în oglinda sufletului meu, fiindcă tu i-ai deschis poarta spre speranţa ce nu credea c-o să mai apară. Priveşte-n adâncul sufletului meu...mângâie-i frumuseţea...atinge-i nefiinţa...poartă-ţi mâinile prin gingăşia lui şi descoperă-i candoarea...dorinţa de a te avea aproape. În nopţi cu lună plină...cu stele sclipitoare, adu lumina de argint şi-acoperă-n veşminte aurii, necunoscutele doruri ce stau să ne-nsoţească în cântec şi-n suspin.
Te-aştept în clipele de veghe...din visul de departe...să te cobori în sufletu-mi aprins de dragostea ce pentru tine a fost dată. Ascultă-mi inima cum bate...priveşte în oglinda sufletului meu iubirea ce se revarsă peste amândoi.

Niciun comentariu:

AŞ VREA SĂ ÎNŢELEG...!

Doar cu răbdare putem începe fiecare zi. Plecăm din întuneric, bâjbâim şi căutăm lumina care să ne deschidă noi orizonturi, noi idealuri. Dacă ne imaginăm un vis facem primul pas spre a obţine realizarea lui. Să ne făurim acest vis...să nu-l lăsăm să scape...să-l păstrăm cu sfinţenie, ca pe un bulgăre de aur. Să-l lăsăm să ne răscolească sufletul şi să ne stimuleze gândurile, pentru că el va determina cursul vieţii noastre.
Trebuie în permanenţă să ne spunem că vom reuşi să realizăm doar lucruri bune şi frumoase astăzi şi ele se vor întâmpla. Să ne acordăm şansa de a afla cât mai multe lucruri interesante şi de a cunoaşte...chiar dacă riscul este mare.
Nu putem renunţa niciodată la frumuseţea gândului nespus...frumuseţea sentimentului netrăit pentru că el există şi ne cere în cele mai nepotrivite momente. Să luptăm pentru acel moment astăzi căci mâine va fi târziu...să transformăm în realitate iubirea ce s-a născut...iubirea ce vrea să pătrundă nestingherită în inimile noastre...în sufletele noastre.
Să ne urmăm visul cu încredere şi într-o zi se va realiza.