Despre mine

Fotografia mea
BARLAD, Romania
Dacă vom încerca să alungăm partea întunecată a propriului EU, a propriei vieţi şi dacă vom încerca să aducem lumină acolo unde ieri era întuneric, atunci greutăţile pe care reuşim să le depăşim, fiecare latură întunecată de care reuşim să scăpăm, ne apropie de lumina iubirii; fiecare experienţă negativă este doar un pas spre lumină. Toţi merităm tot ceea ce ne poate hrăni sufletul, mintea şi spiritul, corpul şi inima. Să scăpăm de reziduurile trecutului şi să privim cu multă încredere şi iubire spre ceea ce va fi. Pentru noi toţi va veni un moment când suferinţele, oricare ar fi ele, vor înceta şi datorită propriei lupte de a aduce lumina şi iubirea în propriul EU, viaţa ne va răsplăti cu ceea ce ne dorim. Putem alunga întunericul concentrându-ne pe lumină şi iubire, în orice clipă, hrănindu-ne propriile viziuni despre iubire, pace, armonie, bucurie şi fericire.

ÎN LUMEA MEA

Vine o vreme când oricât ţi-ai sufla sufletul în o mie de părţi, păstrezi totuşi un colţ de suflet departe de intemperiile vieţii. Îmi cânt mai departe sufletul...mulţi îl ascultă, însă puţini îl aud...!

miercuri, 25 februarie 2009

Pe aripi de-amurg


Pe aripile unui amurg, printre stele strălucitoare, în zbor şi frângeri de dor, un suflet rătăcit se zbate să ajungă în undă de vis, la inima ce plânge. În seara cu îngeri, printre valuri uşoare, în corabia – dor ce duce cu ea iubirea, răsare din vis călător şi coboară stingher peste-o clipă...peste-o dulce strigare. Un suflet rătăcit se zbate-ntre un ieri trecut parcă demult şi un azi ce-i aduce bucuria de care avea atâta nevoie. Din ochi sclipitori, cad lacrimi de dor, pe margine de vise, şi-adună din ele dorinţa de-a fi mai aproape.
Joc de culori, umbre şi soare, toate acum le culeg şi mă-ndrept către tine! Amăgire, speranţă, drum ce străbate neantul, teamă, fior, cheie de suflet ce cu ea încerc să deschid un drum. Pe el vreau să pornesc pe aripă de-amurg spre un vis devenit realitate! Niciun sunet nu străbate clipa, totul este adormit...departe! Te caut în vântul nebun, în lacrima ploaie, în şipot izvor şi în clipa de dor!Iubirea se naşte-n vâltoarea de valuri adunate-n aripi de vis...revărsate în maluri de ape născute din lacrima – dor...purtată pe aripi de-amurg...la margine de cer...! Mi-ar place să zburd peste-a nopţilor vise...s-alerg după lumina ce vrea să-mi aducă din stelele nopţii, căldura iubirii ce-o simt dinspre tine.
În frumuseţea visului ce se aşterne din lumina cernută din clipă uitată, faci stelele să vină odată cu privirile tale pe care le laşi peste mine, aducând iubirea împreună cu vântul ce-n plete îşi răsfiră puterea. Acoperă cu căldura inimii ce bate-n dorinţa de-a fi...şi se plimbă alături de mine...pe aripi de-amurg...!
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

AŞ VREA SĂ ÎNŢELEG...!

Doar cu răbdare putem începe fiecare zi. Plecăm din întuneric, bâjbâim şi căutăm lumina care să ne deschidă noi orizonturi, noi idealuri. Dacă ne imaginăm un vis facem primul pas spre a obţine realizarea lui. Să ne făurim acest vis...să nu-l lăsăm să scape...să-l păstrăm cu sfinţenie, ca pe un bulgăre de aur. Să-l lăsăm să ne răscolească sufletul şi să ne stimuleze gândurile, pentru că el va determina cursul vieţii noastre.
Trebuie în permanenţă să ne spunem că vom reuşi să realizăm doar lucruri bune şi frumoase astăzi şi ele se vor întâmpla. Să ne acordăm şansa de a afla cât mai multe lucruri interesante şi de a cunoaşte...chiar dacă riscul este mare.
Nu putem renunţa niciodată la frumuseţea gândului nespus...frumuseţea sentimentului netrăit pentru că el există şi ne cere în cele mai nepotrivite momente. Să luptăm pentru acel moment astăzi căci mâine va fi târziu...să transformăm în realitate iubirea ce s-a născut...iubirea ce vrea să pătrundă nestingherită în inimile noastre...în sufletele noastre.
Să ne urmăm visul cu încredere şi într-o zi se va realiza.