Despre mine

Fotografia mea
BARLAD, Romania
Dacă vom încerca să alungăm partea întunecată a propriului EU, a propriei vieţi şi dacă vom încerca să aducem lumină acolo unde ieri era întuneric, atunci greutăţile pe care reuşim să le depăşim, fiecare latură întunecată de care reuşim să scăpăm, ne apropie de lumina iubirii; fiecare experienţă negativă este doar un pas spre lumină. Toţi merităm tot ceea ce ne poate hrăni sufletul, mintea şi spiritul, corpul şi inima. Să scăpăm de reziduurile trecutului şi să privim cu multă încredere şi iubire spre ceea ce va fi. Pentru noi toţi va veni un moment când suferinţele, oricare ar fi ele, vor înceta şi datorită propriei lupte de a aduce lumina şi iubirea în propriul EU, viaţa ne va răsplăti cu ceea ce ne dorim. Putem alunga întunericul concentrându-ne pe lumină şi iubire, în orice clipă, hrănindu-ne propriile viziuni despre iubire, pace, armonie, bucurie şi fericire.

ÎN LUMEA MEA

Vine o vreme când oricât ţi-ai sufla sufletul în o mie de părţi, păstrezi totuşi un colţ de suflet departe de intemperiile vieţii. Îmi cânt mai departe sufletul...mulţi îl ascultă, însă puţini îl aud...!

sâmbătă, 5 iulie 2008

E dragostea ce ne-a unit

Aş vrea să simţi cum mă strecor furişându-mă printre valuri...printre stânci...să fiu cât mai aproape de tine....să mă simţi alături....să mă înconjori cu vorbe dulci ce îţi trimit prin ele duioşia sufletului şi apropierea de o inimă ce aştepta de mult aceste cuvinte. Îmi mângâi fruntea îngândurată şi-mi treci cu grijă palmele peste chipul pătruns de suferinţă. Încerci să alungi din mine şi ultima clipă ce ar putea să îmi facă ochii să verse lacrimi amare şi dureroase. Mă cuprinzi în îmbrăţişarea-ţi caldă cu mâinile ce-mi aduc acea căldură ce vine din sufletul pătruns de dorinţă şi îmi dai puterea de a merge mai departe...de a te primi alături de mine...de a fi alături de tine...de a ne simţi pătrunşi de dragostea ce ne-a înlănţuit.
Din înălţimea stâncii...de pe măreţul val, m-ai adunat în suflet...mi-ai dat o aripă cu care să pot zbura alături de tine...prin dăngănit de clopot şi vânturi aprige. Prin nori de nepătruns....negri şi întunecaţi, trecem fără teamă şi ne-ndreptăm înlănţuiţi în dragostea ce ne uneşte, spre locul în care nimeni nu a ajuns...spre ţinuturi necunoscute. Ne aşezăm pe margine de nor şi ne-ntrebăm de-i bine...ne-ntrebăm dacă acolo ne este locul...dacă dorinţa noastră se păstrează...dacă aceasta este dragostea ce ne-am dorit-o. Nimic nu ne opreşte...nici ploile acide...nici vânturile năprasnice ce ar dori să mi te smulgă...nici lacrimile ce mereu se preling pe chipul meu de teamă că altcineva va putea să mi te ia de lângă mine...dar nu şi din suflet.

Niciun comentariu:

AŞ VREA SĂ ÎNŢELEG...!

Doar cu răbdare putem începe fiecare zi. Plecăm din întuneric, bâjbâim şi căutăm lumina care să ne deschidă noi orizonturi, noi idealuri. Dacă ne imaginăm un vis facem primul pas spre a obţine realizarea lui. Să ne făurim acest vis...să nu-l lăsăm să scape...să-l păstrăm cu sfinţenie, ca pe un bulgăre de aur. Să-l lăsăm să ne răscolească sufletul şi să ne stimuleze gândurile, pentru că el va determina cursul vieţii noastre.
Trebuie în permanenţă să ne spunem că vom reuşi să realizăm doar lucruri bune şi frumoase astăzi şi ele se vor întâmpla. Să ne acordăm şansa de a afla cât mai multe lucruri interesante şi de a cunoaşte...chiar dacă riscul este mare.
Nu putem renunţa niciodată la frumuseţea gândului nespus...frumuseţea sentimentului netrăit pentru că el există şi ne cere în cele mai nepotrivite momente. Să luptăm pentru acel moment astăzi căci mâine va fi târziu...să transformăm în realitate iubirea ce s-a născut...iubirea ce vrea să pătrundă nestingherită în inimile noastre...în sufletele noastre.
Să ne urmăm visul cu încredere şi într-o zi se va realiza.