Despre mine

Fotografia mea
BARLAD, Romania
Dacă vom încerca să alungăm partea întunecată a propriului EU, a propriei vieţi şi dacă vom încerca să aducem lumină acolo unde ieri era întuneric, atunci greutăţile pe care reuşim să le depăşim, fiecare latură întunecată de care reuşim să scăpăm, ne apropie de lumina iubirii; fiecare experienţă negativă este doar un pas spre lumină. Toţi merităm tot ceea ce ne poate hrăni sufletul, mintea şi spiritul, corpul şi inima. Să scăpăm de reziduurile trecutului şi să privim cu multă încredere şi iubire spre ceea ce va fi. Pentru noi toţi va veni un moment când suferinţele, oricare ar fi ele, vor înceta şi datorită propriei lupte de a aduce lumina şi iubirea în propriul EU, viaţa ne va răsplăti cu ceea ce ne dorim. Putem alunga întunericul concentrându-ne pe lumină şi iubire, în orice clipă, hrănindu-ne propriile viziuni despre iubire, pace, armonie, bucurie şi fericire.

ÎN LUMEA MEA

Vine o vreme când oricât ţi-ai sufla sufletul în o mie de părţi, păstrezi totuşi un colţ de suflet departe de intemperiile vieţii. Îmi cânt mai departe sufletul...mulţi îl ascultă, însă puţini îl aud...!

joi, 5 iunie 2008

Te-aştept...!

Te-aştept să vii, să-mi fii aproape...atunci când printre plopi luna se va arată în misterioasa ei splendoare. Te-aştept în prag de noapte, când gândul meu încearcă să te cuprindă cu dorurile ce mi le-ai lăsat de mult în suflet.
Aşezaţi pe capăt de lună, în miresmele îmbătătoare de flori ce stau gata să se deschidă, ne vom îmbrăţişa în acordurile muzicii ce se aude din adâncul tăcerilor noastre. Ne vom îngâna în şoapte numai de noi ştiute şi ne vom înlănţui în cântecul ce ne va duce de-a lungul amintirii nedespărţite.
Îmi voi întoarce-n gând privirea către tine şi-mi voi purta pe aripă de gând, un mugur de lumină ce-mi va pătrunde-n suflet şi apoi, pe nepătrunsul mister al lunii, noaptea ne va pătrunde-n vise, ne va aduce-n vâltoarea lumii, acele vorbe dulci de-mbărbătare pe care ni le dorim fiecare, şoapte de iubire, cuvinte nemuritoare...!
O să apar în noapte, petală cu petală, din mugur înflorită, pe margine de lună şi o să-mi dai cu-a tale mângâieri, puterea de a merge mai departe, curajul de-a aduce-n suflet iar, lumina stelelor ce ne-nconjoară şi veşnicia de sub luna adormită...!
Te caut printre chipurile din jur...de ce nu eşti?! Te aştept pe o adiere să-mi mângâi fruntea... de ce nu vii?! Închid ochii şi întreaga fiinţă te iubeşte...inima mea bate pentru tine...iar sufletul meu te doreşte alături să-mi fii! Gândul pleacă să te caute...să te aducă măcar pentru câteva clipe...Stau în genunchi în faţa sufletului meu...mi-l văd aureolat numai cu iubire. Suflet blând, de azi pecetluieşte-mă cu o ploaie de vise pe care să le pot aştepta în fiecare zi...şi-n ele să apari senin, aducându-mi zâmbetul ce a pierit o dată cu plecarea ta de lângă mine. Cât de mult ar dori să te afle...să te simtă alături în vise împlinite!!

Niciun comentariu:

AŞ VREA SĂ ÎNŢELEG...!

Doar cu răbdare putem începe fiecare zi. Plecăm din întuneric, bâjbâim şi căutăm lumina care să ne deschidă noi orizonturi, noi idealuri. Dacă ne imaginăm un vis facem primul pas spre a obţine realizarea lui. Să ne făurim acest vis...să nu-l lăsăm să scape...să-l păstrăm cu sfinţenie, ca pe un bulgăre de aur. Să-l lăsăm să ne răscolească sufletul şi să ne stimuleze gândurile, pentru că el va determina cursul vieţii noastre.
Trebuie în permanenţă să ne spunem că vom reuşi să realizăm doar lucruri bune şi frumoase astăzi şi ele se vor întâmpla. Să ne acordăm şansa de a afla cât mai multe lucruri interesante şi de a cunoaşte...chiar dacă riscul este mare.
Nu putem renunţa niciodată la frumuseţea gândului nespus...frumuseţea sentimentului netrăit pentru că el există şi ne cere în cele mai nepotrivite momente. Să luptăm pentru acel moment astăzi căci mâine va fi târziu...să transformăm în realitate iubirea ce s-a născut...iubirea ce vrea să pătrundă nestingherită în inimile noastre...în sufletele noastre.
Să ne urmăm visul cu încredere şi într-o zi se va realiza.