Primeşte cu drag cântecul inimiiîn netrecutele anotimpuri
prin care încercăm să pătrundem cu trăirile noastre,
pentru că am tot sperat
ca lacrimile adunate în adâncul sufletului
să cadă în nerostirile lui
şi să pătrundă dorurile
ce le trăiesc şi le simt departe de tine.
Primeşte-mi apusurile dintre anotimpuri
ce ne-au fost aduse de dincolo de noi,
de dincolo de zarea-ndepărtată.
Mă cauţi în visul
ce stă pe margine de-aripă,
departe de mine, departe de tine.
Mă înalţ în sunetul tăcerii
şi te chem lângă mine
să-mi afli visul pierdut
şi regăsit în drum către zare...
Mă afli zburând pe aripi de vânt
peste risipirile gândurilor
în albastrul cerului
şi-mi învălui visul cu iubirea
ce stă să se piardă
ce stă să se piardă
în întunericul sufletului.
Hai să păşim împreună
spre lumina ce se arată la capăt de drum...
vino cu mine în cântecul ce lin s-aude!
În sunetul depărtat...
te aştept să-mi fii aproape...
Hai să păşim împreună
spre lumina ce se arată la capăt de drum...
vino cu mine în cântecul ce lin s-aude!
În sunetul depărtat...
te aştept să-mi fii aproape...
te aştept ca şi-altă dat’...!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu